Litiaza urinară afectează aproximativ 10–15% din populația globală, cu o prevalență în creștere în ultimele decenii (Sorokin et al., 2017). Ureteroscopia flexibilă retrogradă (RIRS) este recomandată de ghidurile EAU pentru tratamentul calculilor renali sub 20 mm și pentru anumite situații anatomice complexe (Türk et al., 2023). Deși procedura este considerată minim invazivă și sigură, controlul presiunii intrarenale rămâne o preocupare majoră pentru reducerea complicațiilor infecțioase.
Mecanismele creșterii presiunii intrarenale
În timpul ureteroscopiei, irigarea continuă este necesară pentru menținerea vizibilității. Aceasta poate duce la creșterea presiunii în sistemul pielocaliceal, mai ales în condițiile unui flux insuficient de drenaj. Studiile experimentale arată că presiunile intrarenale pot depăși 40 cm H₂O în timpul procedurilor endourologice, nivel la care apare refluxul pielovenos și posibilitatea bacteriemiei (Jung et al., 2008).
Refluxul pielovenos reprezintă un mecanism prin care bacteriile și endotoxinele pot pătrunde în circulația sistemică, explicând apariția febrei sau a sepsisului postoperator (Breda et al., 2009).
Complicațiile asociate presiunii intrarenale crescute
Complicațiile infecțioase după ureteroscopie includ febra postoperatorie, bacteriemia și sepsisul. Deși incidența globală este relativ scăzută, aceste evenimente pot avea consecințe severe. Literatura indică faptul că presiunile intrarenale ridicate sunt asociate cu un risc crescut de bacteriemie, mai ales în prezența unei culturi urinare pozitive sau a unei proceduri prelungite (Ghani et al., 2016).
Rolul tecii de acces ureteral
Teaca de acces ureteral (ureteral access sheath – UAS) este utilizată pentru a facilita introducerea repetată a ureteroscopului și pentru a permite drenajul fluidului de irigare. Studiile au demonstrat că utilizarea unei teci de acces reduce semnificativ presiunea intrarenală în timpul procedurilor fURS (Kourambas et al., 2001).
Dimensiunile frecvent utilizate sunt 10/12 Fr și 12/14 Fr, care permit un echilibru între drenajul fluidului și protecția ureteroscopului. În plus, utilizarea tecii facilitează evacuarea fragmentelor de calcul și scurtează durata procedurii.
Evoluția tehnologică a sistemelor de acces ureteral
În ultimii ani, au fost dezvoltate sisteme avansate de teci de acces care includ mecanisme de control al presiunii sau de aspirație. Aceste sisteme permit evacuarea activă a fluidului de irigare și a fragmentelor de calcul, contribuind la menținerea unei presiuni intrarenale mai scăzute.
Producători specializați în instrumentar endourologic, precum Urotech, au dezvoltat astfel de sisteme pentru a optimiza fluxul de irigare și pentru a reduce presiunea intrarenală în timpul procedurilor RIRS, susținând astfel siguranța procedurală.
Implicații pentru practica clinică
Controlul presiunii intrarenale trebuie considerat un element esențial al siguranței procedurale în ureteroscopia flexibilă. Alegerea echipamentului adecvat, utilizarea tecii de acces și optimizarea fluxului de irigare pot contribui la reducerea riscului de complicații infecțioase și la creșterea eficienței procedurii.
Concluzii
Presiunea intrarenală reprezintă un determinant important al siguranței în ureteroscopia flexibilă. Studiile clinice arată că utilizarea tehnicilor și a instrumentarului adecvat, inclusiv teci de acces ureteral moderne, poate contribui la reducerea presiunii intrarenale și la scăderea riscului de complicații infecțioase. Integrarea acestor soluții tehnologice în practica endourologică susține standardizarea procedurilor și îmbunătățirea rezultatelor clinice.
Referințe
- Sorokin, I. et al. (2017) ‘Epidemiology of stone disease’, World Journal of Urology, 35(9), pp. 1301–1320.
- Türk, C. et al. (2023) EAU Guidelines on Urolithiasis.
- Jung, H. et al. (2008) ‘Intrarenal pressure during ureteroscopy’, Journal of Endourology, 22(10), pp. 2357–2360.
- Breda, A. et al. (2009) ‘Flexible ureteroscopy and renal pelvic pressure’, European Urology, 56(4), pp. 605–612.
- Ghani, K.R. et al. (2016) ‘Complications of ureteroscopy’, World Journal of Urology, 35, pp. 675–681.
- Kourambas, J. et al. (2001) ‘Use of ureteral access sheath’, Journal of Urology, 165(3), pp. 789–793.
